Corul Filarmonicii George Enescu aniversează, în anul 2025, 75 de ani de la fondare.
La 1 decembrie 1950, când legendarul Constantin Silvestri a înfiinţat Corul, se simţea nevoia stringentă a unei recuperări. Istoria muzicii corale a precedat-o cu mai multe secole pe cea instrumentală şi, cel puțin cantitativ, a deţinut supremaţia chiar şi în perioada apariţiei marilor opusuri simfonice ale secolului al XIX-lea. Până la mijlocul secolului trecut, însă, lucrări aparţinând marelui repertoriu vocal-simfonic nu fuseseră decât sporadic reprezentate în viaţa muzicală românească, de coruri private sau grupuri formate ad-hoc din profesionişti şi amatori, care nu se ridicau întotdeauna la nivelul Orchestrei Filarmonicii.
Odată cu apariţia Corului de Stat a avut loc o adevarată transformare a percepţiei publicului asupra repertoriului muzicii clasice. Printr-o activitate neobosită şi variată - oratorii, misse, motete, concerte a cappella - ansamblul vocal a interpretat toate capodoperele genului, de la Monteverdi la Bach, de la Haydn la Brahms şi până la cele mai avangardiste opusuri ale muzicii contemporane. Rezultatul muzical răspunde de fiecare dată aşteptărilor publicului. Când cele două ansambluri cântă împreună, acustica formidabilă a Ateneului capătă o viaţă nouă, amplificând şi rotunjind sonorităţi strălucitoare, vaste, pe cât de copleşitoare, pe atât de entuziasmante. În astfel de momente, experiența este a unui spectacol total.
Asemenea colegilor instrumentişti, membrii Corului ies adesea în prim-plan, preluând cu succes ştimele soliste sau apărând în recitaluri de arii şi lieduri. Astfel se întreţine un spirit de competiție şi de perfecţionare a standardului artistic, lucru susţinut şi de colaborarea cu nume consacrate ale baghetei dirijorale: George Georgescu, Igor Markevitch, Georges Pretre, Lawrence Foster, Sergiu Comissiona, Cristian Mandeal, Ghenadi Rojdestvenski.
Numărul soliştilor de operă, operetă şi vocal-simfonic, precum şi al pedagogilor şi muzicologilor care şi-au început cariera ca membri ai Corului Filarmonicii este impresionant. Pe lângă cvartetul vocal al Filarmonicii, alcătuit la origine din Emilia Petrescu, Martha Kessler, Aurel Alecsandrescu şi Alexandru Voinescu, s-au remarcat pe marea scenă internaţională: Steliana Calos, Victoria Drăgănescu, Iulia Isaev, Laura Niculescu, Sanda Şandru, Iulia Buciuceanu, Elena Cernei, Ştefan Pruteanu, Marius Rinzler. Mai menţionăm aici pe: Elena Stancu, Lavinia Mamot, Olga Csorvasi, Sidonia Nica, Geanina Munteanu, Gabriela Drăguşin, Adina Iuraşcu, Mihaela Mărăcineanu, Liana Podlovsky, Vladimir Deveselu, Eugen Savopol, Mircea Ciurez, Anatol Covali, Nicolae Ionescu, Mihnea Lamatic, Vasile Micu, Vasile Schuler, Ion Dimieru, Ştefan Ignat, Răzvan Georgescu, Constantin Cocriş.
În pofida statutului şi a repertoriului care îl consacraseră, Corul Filarmonicii a fost nevoit să participe, în anii 1980, la manifestările propagandistice organizate de regimul comunist, din care nu lipseau convocările ad-hoc sau umilinţa spectacolelor playback. În perioada 1945-1989, programele de concert au cuprins și lucrări vocal-simfonice cu conţinut politic explicit, precum şi cu un colorit folcloric excesiv, conform ideologiei naţionaliste impuse.
Începând cu 1990, Corul Filarmonicii George Enescu a luat parte la manifestări extraordinare în viaţa muzicală din România. Astfel, ansamblul a avut posibilitatea să colaboreze în 1995 cu marele compozitor polonez Krzysztof Penderecki, iar în 1998 a realizat împreună cu Orchestre Nationale de France şi Lawrence Foster o variantă de concert a operei Oedipe de George Enescu, în cadrul Festivalului Internaţional omonim. Din 1997, Corul Filarmonicii este condus de dirijorul şi pianistul Iosif Ion Prunner, membru şi continuator al unei familii renumite de muzicieni şi oameni de cultură din România. Acesta încurajează atât explorarea repertoriului coral din toate epocile, cât şi prezentarea de recitaluri de lied, susţinute de membri ai Corului şi acompaniate la pian, nu de puţine ori, de dirijorul însuşi.
Intrat de mulţi ani în circuitul european, Corul Filarmonicii realizează turnee internaţionale, remarcându-se în săli de concert din Spania, Franţa, Italia, Bulgaria şi Grecia. Printre succesele notabile înregistrate în ultima perioadă se numără şi colaborările cu orchestre şi dirijori de calibru internaţional în cadrul Festivalului George Enescu: Daniel Barenboim şi Staatskapelle Berlin (2013, în Patru piese sacre de Verdi) şi Vladimir Jurovski şi Orchestra Filarmonicii din Londra (2017, în Oedip de Enescu, spectacol susţinut ulterior şi în deschiderea stagiunii curente a aceleiaşi instituţii muzicale britanice).
